Concurs pentru studenți
Cover Image for Concurs pentru studenți

Pe Firul Apei: pe MALeia, concurs la Petroșani deschis echipelor de studenți la arhitectură, urbanism, design, arte plastice sau peisagistică.

! Actualizare 17.06.2023: a fost actualizată secțiunea Întrebări și răspunsuri, unde se află și un link către formularul de formare a echipelor.

Rezultate

Au fost înregistrare 8 solicitări pentru emiterea unui cod de înregistrare în concurs:

  • ioanaclaudiad@gmail.com, cod alocat PFA124
  • dana.lupann@gmail.com, cod alocat PFA219
  • dana.lupan@student.tuiasi.ro, cod alocat PFA225
  • isabina32@yahoo.com, cod alocat PFA258
  • andreearoman28@yahoo.ro, cod alocat PFA647
  • teosuciu112@gmail.com, cod alocat PFA652
  • iva_andrei@ymail.com, cod alocat PFA845
  • laur_lupu@yahoo.com, cod alocat PFA912
  • bcvaculisteanu04@gmail.com, cod alocat PFA953

Au fost încărcate în fișierele desemnate lucrările PFA124, PFA219, PFA258, PFA647. Procesul de jurizare a fost realizat în data de 06 iulie, toți membrii juriului fiind prezenți. La finalul acestui proces a fost stabilite următoarele punctaje: PFA124 – 53 de puncte, PFA219 – 54 de puncte, PFA258 – 72 de puncte, PFA647 – 57 de puncte. Așadar, au fost nominalizate proiectele PFA219, PFA258 și PFA647, fiind declarat câștigător proiectul PFA258, evaluat cu 72 de puncte.

Proiectul PFA 258 va fi implementat în perioada 24 iulie – 4 august, în baza acordului existent între Urban Lab Valea Jiului și UAT Municipiul Petroșani, integrând observațiile juriului care țin cont de fezabilitatea implementării, posibilitatea autorizării în termen limitat și integrarea în contextul natural și construit. Expoziția lucrărilor și premierea vor fi organizate în 4 august 2023, ca parte a evenimentului de lansare.

Lucrările pot fi consultate începând cu 07 iulie pe https://www.facebook.com/pefirulapei https://www.instagram.com/pefirulapei/.

    1. Context

    1.1. Contextul istoric. Între pastoral și industrie

    Regiunea pe care o numim astăzi Valea Jiului și-a conturat identitatea de-a lungul timpului, prin suprapunerea unor scenarii și evenimente succesive, care au definit o realitate fragilă și complexă, profund legată de prezența apei – ca factor generator în comunitate. 

    Cunoscută astăzi cu precădere prin prisma moștenirii industriale determinate de exploatarea minieră, Valea Jiului a îmbrăcat vreme de secole un caracter puternic pastoral, teritoriul montan greu accesibil fiind locuit difuz de un grup aparte – așa-numiții momârlani. Crescători de animale, aceștia își organizează existența în raport cu ritmurile micii transhumanțe și, deci, cu natura însăși. Legăturile care primează sunt astfel cele transversale văilor – iar locuirea este organizată în gospodării izolate, care împânzesc teritoriul.

    Jumătatea secolului al XIX-lea aduce după sine schimbări profunde în Vale. Odată cu descoperirea zăcămintelor de cărbune, începe în zonă un proces accelerat de industrializare, în strânsă legătură cu dezvoltarea rețelei feroviare. Astfel, locuirea dispersată de pe versanți este dublată de o urbanizare rapidă în lungul văii, în relație directă cu traseul liniei de cale ferată, respectiv cu apa. Gara se afirmă ca punct focal în dezvoltarea teritoriului, în timp ce minele dezvoltate la Lupeni, Vulcan, Petroșani sau Petrila atrag în zonă o populație cosmopolită, pentru a căror cazare se dezvoltă într-un ritm accelerat colonii muncitorești. 

    După 1989, declinul industriei extractive și închiderea treptată a minelor a condus la o situație de criză în Valea Jiului, reflectată prin depopularea orașelor – și asumarea unei identități periferice la nivelul întregii regiuni. 

    1.2. Peisajul cultural

    Peisajul cultural, definit ca o zonă geografică distinctă modificată de activitatea umană,  ne poate ajuta să înțelegem în mod obiectiv (ca observator extern) o anumită comunitate sau un loc fizic – precum și simbioza dintre cele două componente.

    În Valea Jiului, componenta naturală se traduce prin prezența coridorului ecologic organizat în lungul cursurilor de apă majore (Jiul de Est / Jiul de Vest), a coridoarelor secundare organizate în lungul afluenților acestora (Jieț, Maleia, Bănița, Crevedia, Merișoara) – precum și prin relieful montan accidentat, reprezentat prin două grupe ale Carpaților Meridionali (Parâng la Est / Retezat la Vest). Brăzdați de văi adânci, organizate în lungul afluenților celor două Jiuri, versanții montani acomodează masive de vegetație, pășuni și formațiuni stâncoase, oferind un peisaj natural spectaculos și variat.

    Componenta antropică îmbracă firesc formele naturale, stratificația istorică fiind încă vizibilă prin ocuparea teritoriului cu dezvoltări antropice. Astfel, în timp ce Valea acomodează acum principalele culoare de mobilitate (feroviară si rutieră), coagulând dezvoltările urbane (organizate in jurul oraselor Petrila, Aninoasa si Uricani, respectiv al municipiilor Petrosani, Vulcan si Lupeni) – versanții montani păstrează încă urme ale locuirii tradiționale în gospodării izolate, oferind în același timp prilej pentru dezvoltări turistice.

    Nu în ultimul rând, legătura dintre mediul natural și organizarea economică a comunităților este evidentă în specificul activităților derulate de-a lungul timpului în zonă (creșterea animalelor – minerit – turism), determinate de resursele disponibile aici.

    1.3. Oportunități în contextul actual. Rolul apelor curgătoare în comunitate

    Elementele care alcătuiesc infrastructura verde-albastră dintr-o așezare sau regiune cuprind cursurile și acumulările de apă (naturale sau antropice), precum și vegetația (dezvoltată spontan sau organizat, în relație cu apa). Ansamblul alcătuit dintr-un curs de apă și zona de protecție aferentă constituie un coridor ecologic verde-albastru, prin intermediul căruia natura poate să pătrundă în mediul antropizat și, astfel, să încurajeze continuitatea habitatelor și a biodiversității. 

    O rețea verde-albastră corespunzător amenajată și utilizată poate să aducă următoarele beneficii: 

    • adaptarea la schimbările climatice, prin reglarea temperaturii aerului și diminuarea impactului negativ al insulelor de căldură, prin creșterea suprafețelor permeabile la apă dintr-un oraș și din împrejurimi, precum și prin formarea de perdele de protecție / bariere de vânt; 
    • încurajarea biodiversității, prin asigurarea continuității habitatelor naturale pentru plante și animale; 
    • încurajarea mobilității nemotorizate, prin dezvoltarea rutelor dedicate în lungul canalelor și cursurilor de apă; 
    • creșterea nivelului de calitate a vieții în mediul urban, prin creșterea suprafețelor de spații verzi în oraș, precum și a nivelului de accesibilitate a cetățenilor la acestea, prin creșterea nivelului de calitate a aerului și prin amenajarea de spații pentru petrecerea timpului liber.

    În ultimii ani, cursurile de apă se confruntă însă cu o intensificare a nivelului de poluare (cu materiale plastice, materiale de construcții, deșeuri menajere, precum și alte substanțe periculoase, care sunt deversate direct în albiile râurilor). Majoritatea problemelor apar din cauza faptului că oamenii nu sunt conștienți de importanța și valoarea pe care o au cursurile de apă în dezvoltarea unei comunități, atât din punct de vedere al sănătății, cât și din punct de vedere social sau al ambianței urbane.

    În vederea creșterii gradului de conștientizare, precum și pentru a dezvolta simțul responsabilității în rândul comunității locale în ceea ce privește cursurile de apă din Valea Jiului, Asociația Macaia derulează actualmente, în parteneriat cu Asociația Urban Lab Valea Jiului, proiectul „Pe Firul Apei” – cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România.

    Prin acest proiect, se urmărește:

    • conștientizarea și sensibilizarea comunității locale cu privire la efectele schimbărilor climatice, 
    • creșterea gradului de informare și al nivelului de educație ecologică, 
    • promovarea unui stil de viață favorabil pentru menținerea sănătății mediului înconjurător, prin încurajarea și implicarea activă a locuitorilor din Valea Jiului în acțiuni care să genereze un impact pozitiv asupra valorificării resurselor naturale de apă (precum excursii pentru identificarea faunei și florei, acțiuni de ecologizare, ateliere cu tematici specifice, expoziții, activări temporare).

    2. Tema de proiectare

    2.1. Ipoteza de lucru

    Parte din activitățile propuse în cadrul proiectului „Pe Firul Apei”, concursul studențesc „pe MALeia” are ca obiectiv activarea unui spațiu public aflat pe malul pârâului Maleia din Petroșani – ca prim pas al unui demers mai amplu, care țintește transformarea spațiilor adiacente cursului de apă într-un parcurs pietonal continuu, cu caracter pozitiv. 

    Pârâul Maleia, afluent de stânga a râului Jiul de Est, cu izvorul în munții Parâng, străbate o porțiune din Stațiunea Parâng, traversează municipiul Petroșani de la est la vest prin zona centrală și are gura de vărsare în zona stadionului „Petre Libardi”.

    Sporind vizibilitatea și accesibilitatea pârâului Maleia, atât ca prezență fizică dominantă în așezare, cât şi ca prilej de coagulare pentru comunitate, concursul lansează provocarea imaginării și realizării unui concept compozitional și funcțional, de amenajare a unui spațiu de odihnă și recreere, pe malul pârâului Maleia, atât din punct de vedere peisager, design al compozitiilor de plante, cât și din punct de vedere arhitectural,  structuri construite, de tip pavilionar, cu caracter temporar, care urmează să fie implementate în practică în vara anului 2023, printr-un proces participativ, cu implicarea rezidenților. Prin intervenție va fi pusă în valoare și fațada dinspre apă a Casei Ianza, posibil fundal pentru organizarea unor evenimente culturale.

    Competiția își propune așadar să valorifice impactul pe care o asemenea intervenție o poate avea asupra activării spațiului urban, fiind deschisă echipelor de studenți la arhitectură, urbanism, design, arte plastice sau peisagistică.

    2.2. Date de temă

    2.2.1 Situl de intervenție

    Situl propus spre intervenție este amplasat în Municipiul Petroșani, pe malul stâng al pârâului Maleia, adiacent străzii care face legătura între strada Timișoarei și fostul oficiu al Poștei Române. Situat vis-a-vis de castelul Ianza (și colonia funcționarilor minelor, cu același nume), amplasamentul ocupă o zonă centrală, în imediata vecinătate a principalelor repere (deopotrivă istorice, cât și funcționale) din oraș. Totodată, acest spațiu se află în domeniul public al Municipiului Petroșani și nu face parte din albia minoră a pârâului Maleia. 

    Amplasament: https://shorturl.at/bfiCH

    Situl studiat ocupă un teren alungit, orientat pe direcție nord-sud (paralel cu apa), în suprafață totală de aprox. 446 mp. Spre est, acesta este mărginit de o stradă care continuă cu o alee ce oferă o alternativă între centrul orașului și Muzeul Mineritului, debușând la nord în calea principală de circulație (strada Timișoara). Spre vest, limita terenului este constituită de albia pârâului Maleia, către care este prevăzut un dig din beton. În sfârșit, terenul se dezvoltă în pantă (pe direcție transversală), între strada din est, respectiv digul din vest fiind înregistrată o diferență de cotă de cca 3 metri.

    La ora actuală, pe terenul studiat se află o vegetație dezvoltată spontan, alcătuită atât din plante lemnoase, arbori relativ tineri și arbuști, cât și din plante erbacee, care dublează astfel digul printr-o zonă naturală, tampon. Au fost identificate două exemplare de Salix caprea (salcie căprească, mâțișor), doua exemplare de Ulmus glabra (ulm de munte),iar în imediata vecinătate a  spațiului propus, se regăsește un exemplar de Populus sp. Printre speciile de vegetație erbacee se află de asemenea și Reynoutria japonica syn.Fallopia japonica, denumită popular iulișcă, specie extrem de invazivă.

    2.2.2 Tema-program. Structuri pavilionare în spațiul public

    Tema-program abordată prin concurs face referire la amenajarea a cel puțin unei structuri pavilionare în spațiul public, cât și design-ul spațiului verde din jurul structurii, având ca rol activarea malului apei, deschiderea acestuia către comunitate și crearea unei legături vizuale între Bulevardul 1 Decembrie 1918, Scuarul Poștei, malul apei și Casa Ianza. Soluția câștigătoare va fi implementată în realitate, în cadrul unei practici studențești de vară, organizată în perioada 24 iulie – 4 august 2023.

    Cerințele de temă pun așadar accentul pe:

    • Caracterul temporar al structurilor propuse (determinat de durata relativ scurtă de utilizare a acestora, preconizată a fi de cel mult 12 luni);
    • Caracterul pavilionar al structurilor propuse (determinat de gabaritul redus al acestora în raport cu suprafața și configurația terenului, precum și de independenţa structurală față de alte elemente existente pe sit), astfel încât suprafața fiecărui pavilion să nu depășească 12 mp și costurile necesare pentru construcție și amenajare să nu depășească 3000 EUR;
    • Caracterul de atractor al structurilor propuse (determinat de capacitatea acestora de a acomoda un număr de cel puțin 50 de persoane – atât în mod curent, încurajând apropierea comunității de apă, cât și în mod excepțional, cu ocazia unor evenimente desfășurate aici);
    • Caracterul informal al procesului de implementare propus (determinat de alegerea unor tehnici și materiale de construcție adecvate pentru punerea în operă în cadrul unei practici studențești de vară – ex. lemn);
    • Caracterul participativ al procesului de implementare propus (determinat de alegerea unor metode de construire care permit ajustări pe parcursul șantierului, în funcție de interacțiunea cu locuitorii și implicarea acestora în demers);

    Propunerile vor trebui așadar să detalieze următoarele aspecte:

    1. La nivelul terenului:
    • mobilarea sitului de intervenție cu o rețea de structuri pavilionare și alte amenajări, amplasate astfel încât să sporească vizibilitatea pârâului Maleia în oraș și să atragă comunitatea în proximitatea cursului de apă;
    • amenajarea acceselor către (și între) structurile pavilionare propuse;
    • amenajarea suprafețelor neconstruite de la nivelul parcelei, ca spații verzi sau minerale, specii de plante (arbori, arbuști, plante erbacee) și compoziții propuse, vegetatie existentă păstrată, ținând cont că suprafața propusă spre amenajare peisajeră nu trebuie să fie mai mică decât suprafața cumulată a pavilioanelor construite.
    1. La nivelul structurilor pavilionare:
    • configurarea spațial-volumetrică a fiecărei structuri propuse;
    • consolidarea ambianței specifice sitului de intervenție (dezvoltat în relație atât cu elementul natural – pârâul Maleia, cât și cu un ansamblu construit cu valoare patrimonială – colonia Ianza), prin utilizarea unor mijloace de expresie adecvate (în termeni de volumetrie, detalii, materialitate);
    • definirea unei atmosfere primitoare (prin amenajarea de locuri cu diferite destinații, conturate prin materialitate, gabarit și relația cu contextul).

    2.3. Piesele de predare

    Pentru predare, candidații (echipe de maxim 4 persoane, cu o componență la alegere, dar care vor trebui să conțină cel puțin 1 student peisagist și cel puțin 1 student arhitect/urbanist) vor pregăti 2-4 planșe format A1, orizontal, cuprinzând:

    • Plan de situație cu marcarea vecinătăților, sc. 1:500
    • Plan de amenajare a sitului de intervenție, cu marcarea structurilor pavilionare propuse și a modului de realizare a accesului către (și între) acestea, sc. 1:100
    • O secțiune transversală prin situl de intervenție, sc. 1:50
    • Desfășurata stradală (în lungul străzii care mărginește situl de intervenție spre est), sc. 1:100
    • Desfășurata în lungul malului pârâului Maleia, sc. 1:100
    • Detalierea tuturor structurilor pavilionare, prezentată în plan, secțiune și vedere, cu indicarea materialității propuse, sc. 1:50
    • O imagine tridimensională exterioară, cu indicarea modului în care se percepe intervenția din spațiul public
    • Două imagini tridimensionale de pe sit, cu indicarea atmosferei spațiilor evidențiate
    • Lista materialelor utilizate și predimensionarea acestora 
    • Text explicativ al intervenției (fără limitări minime sau maxime)
    • Orice alte elemente care pot ajuta la o mai bună înțelegere și evaluare a structurii propuse (scheme de integrare în context, detalii, schițe conceptuale și de execuție, etc..)

    Toate planșele vor conține codul obținut conform indicațiilor de la secțiunea „Transmiterea lucrărilor”, reprezentat în partea din dreapta – sus a fiecărei planșe. Limba de concurs este limba română.

    3. Calendar

    10 iunie lansarea concursului și a temei

    17 iunie termen limită întrebări; publicarea răspunsurilor la întrebări și sesiune de formare a echipelor astfel încât să conțină cel puțin 1 student peisagist și cel puțin 1 student arhitect/urbanist

    Link pentru sesiunea de răspunsuri la întrebări și matchmaking din 17 iunie, ora 10:00: https://us02web.zoom.us/j/81017415066?pwd=Wk90Y0ZIMXN1TWJwTFArZ2U5akFhdz09

    Meeting ID: 810 1741 5066
    Passcode: 192937

    5 iulie predarea proiectelor

    7 iulie anunțarea câștigătorilor și comunicarea rezultatelor pe:

    24 iulie demararea lucrărilor

    4 august inaugurarea amenajării: premiere și expoziție a lucrărilor

    4. Jurizare

    4.1. Criterii de evaluare

    În evaluarea propunerilor, se va ține cont de următoarele criterii:

    • încadrarea propunerii în specificul locului (situl de intervenție fiind amplasat pe malul pârâului Maleia, în proximitatea unui ansamblu construit cu valențe patrimoniale – colonia Ianza);
    • încadrarea propunerii în specificul funcțional (structuri pavilionare în spațiului public, având ca rol activarea malului apei și deschiderea acestuia către comunitate);
    • coerența rezolvărilor constructive, din perspectiva tehnicilor și materialelor de construcție propuse, argumentând încadrarea în bugetul de implementare de 3000 EUR.
    • calitatea amenajărilor propuse, din perspectiva ambianței exterioare, respectiv a atmosferei interioare;
    • acuratețea reprezentării soluției;
    • caracterul participativ al procesului de implementare propus.

    4.2. Membrii juriului

    Juriul concursului este alcătuit din:

    • Diana CULESCU Peisagistă, București | Începând din 2006 a activat în calitate de coordonator de proiecte pentru ATU – Asociația pentru Tranziția Urbană continuând și dezvoltând astfel colaborarea începută pe parcursul anilor de studiu. Din 2010 își desfășoară activitatea profesională cu precădere în cadrul RPR Birou de studii contemporane, birou care activează în domeniul peisagisticii din România. De-a lungul timpului a colaborat, în calitate de cadru didactic asociat, cu Specializarea Peisagistică a Facultății de Horticultură fin Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Din această poziție a coordonat o serie de ateliere de specialitate precum și elaborarea a numeroase lucrări de diplomă în cadrul acestei specializări. Este Președinte al Asociației Peisagiștilor din România.
    • Alexandra NAE Urbanistă, București | Născută în București în 1993 și pasionată de transformarea orașelor Românești. Absolventă în 2016 a Facultării de Urbanism, specializarea Growth and Structure of Cities, la Bryn Mawr College din Pennsylvania, SUA și în 2020 a Masterului în Arhitectură la Rice University, din Texas, SUA, urmând cursuri de specializare și la Paris și Copenhaga. În prezent aplică lecțiile învățate din experiența internațională din rolul de consultant în dezvoltare urbană pentru sectorul public, fiind implicată în mai multe proiecte ce vizează dezvoltarea sustenabilă a zonelor metropolitane și regenerarea orașelor din România și Europa de Est. A contribuit la elaborarea Politicii Urbane a României și este co-autor al unor lucrări ce analizează oportunitățile de regenerare din orașele românești, printre care “Activele Urbane ale Căilor Ferate Române: Ghid de valorficiare și regenerare durabilă” și “Orașul Românesc 4.0”.
    • Iris PRESECAN Arhitectă, Petroșani | Începând din 2022, Arhitect Șef al Municipiului Petroșani
    • Cristina PURCAR Arhitectă, Cluj-Napoca | Născută în 1975, începând din 2009 doctor în arhitectură ca urmare a studiilor și cercetării în cadrul Katholieke Universiteit Leuven, Belgia (Tema: Railway and Landscape Interaction. A History of the First Transylvanian Railway 1868-2000). Colaborator ştiinţific, doctorand și asistent universitar al Katholieke Universiteit Leuven, ulterior Cercetător voluntar, Şef de lucrări, Cercetător (și reprezentant UTCN în comitetul director al proiectului Erasmus+ IMPROPAL – „IMPROVEMENT PROJECT FOR ACTIVE LEARNING”) și Conferențiar al Departamentului Arhitectură, Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca. Pe lângă activitatea didactică și de cercetare, a fost Consultant în conservare şi reabilitare urbană la Consiliul Europei – Directoratul pentru Cultură, Patrimoniu Cultural și Natural, Arhitect la Birou arhitect Barbara Van der Wee și Birou arhitect Sorin Scripcariu.
    • Marius SILIVĂȘAN Peisagist, Timișoara | Desfășoară începând din 2006 o activitate didactică şi de cercetare la Universitatea de Științele Vieții ”Regele Mihai I” din Timișoara, Facultatea de Inginerie și Tehnologii Aplicate. Din 1999 colaborator al unor companii precum Obermeister SRL, Melvin SRL sau Parc Silva SRL în domeniul construcţiilor şi amenajărilor de spaţii verzi publice și private. Colaborator al proiectului Timișoara Verde-Albastră în 2019.

    4.3. Premii

    În urma jurizării se vor nominaliza trei lucrări pe baza criteriilor expuse mai sus, dintre care va fi ales un singur premiu. Intitulat Premiul, acesta va fi în valoare de 2000 EUR. Soluția câștigătoare va fi implementată sub coordonarea echipei elaboratoare, în cadrul unei practici studențești de vară organizată în perioada 24 iulie – 4 august 2023, cu asistență permanentă din partea organizatorului de concurs.

    5. Întrebări și răspunsuri; formarea echipelor

    Așteptăm întrebările în acest formular. În data de 17 iunie, interval 10-12:00 va fi organizată o sesiune de răspunsuri la întrebări. Ulterior, în aceeași zi, vor fi publicate răspunsurile pentru toate întrebările, în secțiunea aceasta.

    Link pentru sesiunea de răspunsuri la întrebări și matchmaking din 17 iunie, ora 10:00: https://us02web.zoom.us/j/81017415066?pwd=Wk90Y0ZIMXN1TWJwTFArZ2U5akFhdz09 | Meeting ID: 810 1741 5066 | Passcode: 192937

    Prezentarea din data de 17 iunie, incluzând răspunsurile la întrebări, poate fi urmărită aici.

    Q1 (17 iunie): suprafața propusă spre amenajare este inundabilă? R1 (17 iunie): suprafața nu este considerată inundabilă, nivelul superior al zidului de retenție fiind ultima cotă care poate fi, în cazul extremelor, sub ape.

    Q2 (17 iunie): In ce masura vor fi implementate in realitate propunerile? R2 Propunerile vor fi implementate în intervalul 24 iulie – 04 august, motiv pentru care realismul soluției este apreciat. Limita bugetară de 3000 EUR este stabilită tocmai în acest sens.

    Q3 (17 iunie): Participarea la competitie este conditionata de participarea pe toata perioada implementarii proiectului? Precum si doar membrii echipei castigatoare vor trebui sa ia parte? R3 Participarea este condiționată de participarea a cel puțin unui reprezentant al echipei pe toată perioada 24.07-04.08, asigurând o cât mai eficientă implementare. Pentru aceasta, practica studențească organizată în acea perioadă deja presupune prezența a 10 studenți pentru a ajuta la construire.

    Pentru echipele de participanți care încă nu au găsit colegi din domeniile conexe din care este obligatorie prezența unui participant, am pus la dispoziție acest formular. Răspunsurile se regăsesc în acest tabel centralizator.

    6. Bibliografie

    7. Transmiterea lucrărilor

    Lucrările se pot preda până pe data de 5 iulie, ora 18:00 (ora României). Pentru a primi link spre folderul de predare, candidații sunt rugați să solicite un cod în acest formular până pe 4 iulie, ora 18:00 (ora României). Acest cod va fi aplicat pe fiecare planșă, text cu dimensiunea de cel puțin 5 mm. De asemenea, împreună cu codul, fiecare reprezentant al echipelor participante va transmite o declarație pe proprie răspundere cu privire la prezența în persoană a cel puțin unui membru al echipei pe durata execuției, între 24 iulie – 4 august 2023.

    8. Date de contact

    Pentru alte informații necesare vă rugăm să ne transmiteți un mesaj la: urbanlab.vj@gmail.com.

    Echipa de proiect: Coordonator proiect Pe Firul Apei: Bogdan Popa | Coordonator concurs pentru studenți Pe Firul Apei: pe MALeia: Mihai Danciu | Temă: Ștefana Bădescu | Topografie: Felicia Vitan